Un secret bine pazit: Baza militara Dulce

Adevar sau mistificare?

Ar fi patru rase de extraterestri cu care suntem în contact. Ei ar veni din zonele: Orion, Pleiade, Betelgeuse, steaua lui Barnard si Zeta Reticuli ...

Unele surse afirma ca în 1972 extraterestrii se gaseau deja în sase baze subterane ale armatei din SUA: în New Mexico, Nevada, Utah, Colorado, de pilda, în Aria 51, sau la Dulce (New Mexico). Guvernul ar mai fi realizat, în acelasi scop, zeci de orasele subterane, amplasate la mare adancime sub pamant.

Micul orasel Dulce este situat in nord-vestul statului New Mexico si este locuit de 900 de suflete. El se gaseste in rezervatia indienilor jicarillos. Activitatea din oras se limiteaza la cateva magazine si un motel. Baza subterana de la Dolce este camuflata sub teritoriul Rezervatiei indienilor apachus si gazduieste extraterestri si agenti guvernamentali.

Paul Bennewitz, presedintele unei companii stiintifice din Albuquerque, New Mexico si fost anchetator pentru APRO a costituit principala sursa de informare privind baza. De atunci el traieste intr-un spital de psihiatrie. Alte informatii complementare au fost furnizate de catre anumiti ufologi ca Bill Moore (TAL) sau un anume Thomas (care a lucrat in baza).

Se presupune ca guvernul american le da dreptul extraterestrilor de a avea acces la oameni si bovine in schimbul informatiilor tehnologice. Fintele venite din alte spatii utilizeaza ADN-ul animalelor pentru a crea umanoizi: anumite creaturi asemanatoare animalelor in timp ce altele se aseamana cu oamenii. Baza de la Dolce este localizata la 4 km nord-vest de orasul cu acelasi nume si se gaseste sub pamant. A fost construita in 1947.

Despre constructia sa Paul Bennewitz declara: "trupele au sosit la fata locului in fiecare vara incepand cu 1947 camioanele purtau inscriptia companiei de constructii Smith Corp din Paragota Springs, Colorado. Aceasta companie nu mai exista de mult timp. In studiul constructiei a fost implicat Rand Corp. In timpul constructiei bazei, extraterestri au fost excesiv de exigenti in alegerea design-ului si a materialelor de constructie. Muncitorii au utilizat materiale extraterestre a caror functionare nu o intelegeau. De exemplu nu exista cabluri pentru lifturi. Ele sunt controlate gratie campului magnetic. In imediata apropiere au fost create lacuri artificiale- Navojo Dam- pentru a aproviziona baza cu electricitate.

Lungimea bazei este de aproximativ 1,3 km. De la ea decoleaza faimoasele helicoptere Black implicate in mutilari de animale. Complexul de la Dolce este tinut sub inalta securitate. Iesirile sunt supravegheate de 3000 de camere video. Exista peste 100 de iesiri secrete in apropiere si in jurul orasului, altele dau la Archuleta Mesa si la sud de lac. Baza este un fel de laborator genetic conectat la Los Alamos, via Tube-Shuttle.

Baza de la Dulce este condusa de un Consiliu. Presedintele este John Herrington. Legatura cu CIA este facuta de Jim Baker. Trezorierul bazei este un democrat texan, Jim Wright. Majoritatea consilierilor sunt tinuti la Taos, New Mexico.

O persoana cu gradul de securitate Ultra 7 da detalii: exista probabil mai mult de 7 nivele. Majoritatea extraterestrilor se gasesc la nivelele 5-6-7. Ei locuiesc la nivelul 5. Ajuns la nivelul doi individul este dezbracat de tot si cantarit. I se da o uniforma a bazei. Vizitatorii primesc haine albe. Inainte de fiecare intrare dintr-un loc in altul mai sensibil, se cantareste persoana si se analizeaza daca ea are aceeasi greutate care a fost inregistrata in cartea magnetica a sa. Este o comparatie absolut necesara. I se da un cod personal. Orice schimbare de greutate provoaca alarma. La nivelul patru, studiile se concentreaza pe aura umana, anumite aspecte ale visului, hipnozei, telepatiei, etc. La nivelul 6 individul patrunde in lumea numita Night-Mare Hall. Aici se gasesc laboratoarele genetice. Declaratiile unui fost om de stiinta care a lucrat pe acest nivel sunt inspaimantatoare: Am vazut oameni cu 3-4 picioare care erau jumatate om jumatate caracatita, dar si reptile umane si creaturi furioase avand maini umane dar tipand ca si copiii mici si chair si oameni soparla. Au fost raportate si alte forme de creaturi: oameni cu aripi, oameni-capra, draco-reptile, etc.

La nivelul 7 se gasesc capete, membre, trupuri umane care se scalda in diverse solutii si multi embrioni. Am intalnit adesea multi oameni drogati care cereau ajutor din cand in cand a declarat martorul. Extraterestrii de la Dulce se considera ca primii locuitori ai Terrei si sunt produsul incrucisarii dintre Homo Sapiens cu o specie umanoido-reptila. Aceasta specie, a carei rol este aceea de mercenar a fost creata de catre fiintele numite Draco care utilizeaza actual planeta ca trambulina.

Pentru a rapi oamenii, ei aleg victimele in functie de capacitatea navelor lor: nu trebuie sa depaseasca jumatate (adica 100 de persoane). Dupa aceea se petrece un lucru deja clasic: implantul. Un esantion din pielea sa, ovulul femeii sau sperma barbatului este prelevata, fara a uita ADN-ul. Gratie implantului magic, extraterestrii sunt capabili de a programa victimele rapite si de a face ce vor cu ele. Acestea nu-si mai aduc aminte nimic. Dar ele pot fi reperate dupa expresia privirii lor. Paul Bennewitz detalieaza: Ei au o expresie a privirii stranie si un suras stupid.

In 1978, in fine, un mic grup de functionari de la baza Dulce au descoperit oribilul adevar. Si a inceput un fel de rezistenta... se spune ca in acea perioada la baza se aflau aproximativ 18.000 de extraterestrii. La sfarsitul anului 1979, a avut loc o confruntare, in care si-au pierdut viata multi soldati. Urmarea? Baza Dolce a trebuit sa fie inchisa temporar. Eilliam Cooper comenteaza: Grijile au inceput atunci cand un grup de 66 de persoane de la National Recon Grup (De Ita Grup), responsabil cu securiatea pentru proiectele conenctate extraterestrilor au fost ucisi in timpul conflictului.

Mitologia OZN privind presupuse colaborari secrete între guvernul SUA si extraterestri a fost întretinuta, mai ales prin anii optzeci, si de cateva personaje pitoresti, cu o certa carisma. Unul dintre acestia este Milton William (Bill) Cooper, subofiter în Air Force. El afirma ca în perioada 1970-73, pe cand lucra pentru comandamentul flotei militare din Pacific, a avut acces la doua materiale: Raportul nr.13 al proiectului Grudge/Blue Book si un rezumat privind operatia „Majority” (care ne duce, cu gandul la grupul oficial ultrasecret MJ-12, pentru gestionarea relatiilor cu extraterestrii). În „Raportul 13” s-ar fi gasit date privind prabusiri de OZN-uri, cadavre recuperate, extraterestri vii, fotografii ale aterizarii din 1964 de la baza Holloman etc.

Adevaratul proiect M-12 ar fi fost declansat cu sprijinul marii finante mondiale si a unor societati oculte. Iata-ne astfel în plina teorie a conspiratiei. O alta persoana, numita Bill English, ofiter de contrainformatii în cadrul „Beretelor Verzi”, afirma si el ca a vazut Raportul 13 Grudge/Blue Book, un material de 624 pagini, realizat aparent în 1953 si adus la zi în 1969. Raportul era Strict Secret si continea observatii semnificative de OZN-uri, aterizari, întalniri apropiate, rapiri, sechestrari de persoane, OZN-uri prabusite si recuperarea resturilor, analiza acestora etc.

Cooper si English sustineau ca în 1964, la întalnirea de la baza Holloman, s-a încheiat o întelegere prin care extraterestrii promisesera un aport de tehnologie, în schimbul permisiunii de a rapi oameni în vederea unor experiente. În virtutea aceleiasi întelegeri, guvernul american urma sa construiasca un numar de baze subterane în care sa fie gazduiti extraterestri, împreuna cu navele lor, si unde sa aiba loc schimburile de informatii tehnologice. Marelui public nu trebuia sa i se divulge nimic despre toate acestea.

Cooper afirma ca în 1972 extraterestrii se gaseau deja în sase baze subterane ale armatei din SUA: în New Mexico, Nevada, Utah, Colorado, de pilda, în Aria 51, sau la Dulce (New Mexico). Guvernul ar mai fi realizat, în acelasi scop, zeci de orasele subterane, amplasate la mare adancime sub pamant.

Aviatorul John Lear a declarat, începand din 1987, ca detine informatii ca guvernul SUA a vandut rasa umana unor extraterestri care ne vor raul, confirmand în buna masura cele spuse de Bill Cooper. Lear, fiul unui faimos inventator si constructor de avioane, nu era un fitecine. El a zburat cu peste 160 de tipuri de avioane, a participat la mai multe misiuni CIA, a doborat, de repetate ori, recorduri de viteza si era singurul pilot din lume care detinea toate tipurile de certificate de zbor eliberate de Federal Aviation Administration.

Lear sustinea ca în laboratoarele subpamantene multietajate de la Dulce-Archuleta, din nordul statului New Mexico, dar si în alte baze din Nevada, New Mexico etc., se afla mii de extraterestri, care efectueaza experimente sinistre pe oameni si pe animale, între care crearea unor mutanti sau hibrizi între fiinte umane si extraterestre. Tot acolo ar trai un mare numar de specialisti pamanteni, închisi probabil pentru totdeauna. În 1979, la baza Dulce, ar fi izbucnit chiar o revolta, înabusita în sange de venetici.

Conform lui Lear, între 1979 si 1983, grupul MJ-12 a început sa-si dea seama de greseala facuta. Rapirile erau mult mai nume-roase decat se convenise, în schimb tehnologiile primite erau simple surogate, foarte departe de performantele vehiculelor si ale armelor de care dispuneau extraterestrii. În consecinta, guvernantii au luat decizia realizarii unor arme defensive, prin care pamantenii sa poata distruge navele venite din Cosmos. Acesta ar fi fost adevaratul mobil al programului Initiativa de Aparare Strategica „Razboiul Stelelor”, nicidecum apararea contra rachetelor nucleare sovietice.

Declaratiile lui Lear au fost întarite de William (Bill) Hamilton, fost angajat Air Force, ca si de un oarecare „Thomas C.”, ofiter al serviciilor de informatii, care sustinea ca fusese fotograf în laboratorul subteran de la Dulce, dar si de un individ cu pseudonimul Jasson Bishop, care pretindea ca a facut parte din personalul bazei. S-au gasit si alte persoane care au sustinut ca ar fi lucrat la aceasta baza, cot la cot cu „cenusiii”...

preluat de pe (http://www.conspir.info/2011/02/un-secret-bine-pazit-baza-militara.html)

Experimentul România: Joaca unor minţi diabolice

România pare să fie scena unui joc iar poporul român, masa de manevră pentru jucătorii ascunşi, care se distrează, experimentând pe noi tot ceea ce le trece prin cap. Observ cu disperare lipsa de reacţie a acestui popor faţă de metodele absurde de austeritate impuse de marii jucători. Nivelul de trai este în cădere continuă iar frustrările cresc de la o zi la alta; în viaţa noastră totul clocoteşte de nemulţumire iar această furie fierbe zadarnic într-un cazan închis ermetic. Viitorul a eşuat în nostalgiile trecutului iar prezentul aleargă bezmetic, fără direcţie, într-o lume vidată în ceaţă, frig şi mizerie.

România este membră NATO şi UE iar cele două organisme internaţionale tolerează ilegalităţile guvernanţilor români precum tăierea salariilor, a pensiilor, concedierile nesăbuite, creşterea numărului de sinucigaşi, fenomen similar genocidului silenţios. Această prăbuşire a României în interior se realizează cu complicitatea celor două organisme. De ce?

Totul se prăbuşeşte iar deprimarea se întinde ca o armă bacteriologică de distrugere în masă. Disponibilizări, salarii diminuate, preţuri tot mai ridicate, codul muncii încălcat sistematic de bunul-plac al zecilor de mii de dictatori microcipaţi cu gustul puterii aparente. Li se oferă statutul de micro-zei. Şi fiecare mic zeu trăieşte cu un real dispreţ pentru zeii inferiori, subalterni, dar şi cuprins de spaima faţă de stăpânii-zei aflaţi deasupra. Nu foarte departe căci au şi ei stăpânii lor. Fiecare stăpân cu sclavii lui şi cu tartorul deasupra.

Poporul român este guvernat prost în mod deliberat. Se ştie. Şi nu se întâmplă nimic. Poporul român este jefuit sistematic de zeci de ani. Se ştie şi nu se întâmplă nimic. Viaţa noastră este distrusă cu tenacitate, fragment cu fragment: slujbele au devenit volatile, poţi fi dat afară chiar şi în timpul concediului de odihnă sau de maternitate; obligativitatea muncii peste program fără să fii plătit pentru efortul tău ne întoarce la epoca Ceauşescu, pentru ca toate regimurile post-revoluţionare sunt de fapt comuniste; cum deschizi gura pentru drepturile tale, eşti executat. În acest joc fronda nu este acceptată. Sunt doar drepturile jucătorilor. Muritorii sunt numai muritori.

Nostalgia după comunism este o aberaţie. Nostalgicii au regimul comunist intact la putere, din 1990 până azi. Ion Iliescu a fost secretar al CC al UTM şi preşedinte de organizaţie a asciaţiilor studenţeşti din RPR încă din anii ’50 final, Emil Constantinescu a fost secretar PCR pe Universitate iar Băsescu, şef la Anvers al Societăţii Navale Române în timpul lui Nicolae Ceauşescu. Era cumva trimis neverificat de Securitate şi partid?

Cine dracului se joacă cu noi? În cel fel de joc mizerabil ne-au aruncat liderii politici? Această întrebare nu este adresată unora ca emil boc, traian băsescu, elena udrea, antonescu sau ponta. Oricum au creierii spălaţi şi sunt servitorii mărunţi ai marilor jucători. Şi ceea ce este mai grav, toţi aceştia se află în afara jocului, deşi ei se pretind jucători de succes. În realitate nu sunt decât nişte home-leşi ai istoriei. În interiorul jocului suntem doar noi, victimele, care mai şi plătesc taxe şi impozite pentru această eutanasiere din istorie! Şi deasupra noastră sunt cei pe care nu-i ştim. Dar care, având complicitatea clasei politice, trădătoare şi perversă, s-au făcut stăpâni peste destinele noastre.

Am sentimentul ca până şi clima este manipulată. Jucătorii au puterea să modifice şi peisajul. Să trăim „cât mai bine” şi „confortabil” în moartea noastră lentă şi mizerabilă. Codurile galbene şi portocalii sunt numai pentru dezastre, pentru răul absolut, de la inundaţii la epidemii. Arme psihotronice există. Pot fi create din nimic ploi diluviene, cutremure, călduri toride. Puterile NATO şi UE deţin astfel de arme.

Experimentul numit „România” pare să fie unul de nişă. Este cel mai dur joc. Cel mai dur regim comunist din Europa a fost aici, urmat de cea mai sălbatică realitate capitalistă din vecinătatea lumii civilizate. Comuniştii din fruntea statului de azi au creat o butaforie: dacă ieri vitrinele erau goale, dar buzunarele pline, astăzi plinul s-a mutat în vitrine şi golul în buzunare.

Care sunt regulile jocului? Sunt necunoscute până şi politicienilor, care se dau cunoscători ai puterii. De fapt nu au nici un dram de putere. Cu toţii sunt nişte păpuşi virtuale care pot exploda oricând, spre deliciul jucătorilor. De fapt există o singură regulă: supravieţuieşte cine poate. Acest joc, în care a fost aruncat poporul român, prin indolenţa clasei politice, este o adevărată lecţie darwinistă de viaţă: rezistă cel mai puternic, cel mai grobian, cel mai crud şi fără scrupule. Astfel de hibrizi sunt printre noi şi ne vânează spre salvarea lor de moment. Iar noi ne facem că nu vedem nimic, nu avem reacţii de apărare, stăm asemenea unor fiinţe legumicole şi în deplină deprimare sufletească, aşteptăm să fim vânaţi.

(articol publicat în Cotidianul, duminică 5 decembrie 2010)

Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini Mondiale

Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini Mondiale

Ocupati cu problemele zilnice, cu scaderea alarmanta a nivelului de trai, cu tema zilei de maine, cu "CRIZA" care ... nu se mai termina ( pentru ca abia a inceput! Iar asta nu se spune...), cetatenii nu iau seama ca li se pregateste .... desfiintarea Statului!

Exista o adevarata "Conspiratie a Tacerii" la nivel oficial, dar ( iar asta e cu adevarat surprinzator!) si la nivelul mass-media care critica actuala putere PDL-UDMR-UNPR-Minoritati....

Intr-adevar, cu toate ca din ianuarie 2009 evenimentele ce vor culmina cu disparitia practica a statului, se precipita, - in Romania ... se tace, pe aceasta tema.

Trocul politic al guvernului Boc:

UDMR a inceput sa carteasca fata de masurile de austeritate si suprataxarea populatiei * Uniunea risca sa isi piarda electoratul * In schimbul voturilor formatiunii, Guvernul Boc da la schimb regionalizarea Romaniei * Boc a afirmat ca Romania trebuie urgent regionalizata * Legea regiunilor, propusa de UDMR a trecut de Parlament in februarie prin acord tacit si lipsa de cvorum ....

Partenerii la guvernare incearca tot felul de solutii sa detensioneze situatia interna. Cei de la UDMR nu mai par atat de dispusi sa treaca prin parlament orice furnizeaza Guvernul Boc, prin legile de austeritate, deoarece maghiarii risca sa-si piarda popularitatea in propriul electorat. Cei de la UDMR, ca si cei de la UNPR au declarat ca au votat masurile doar pentru acest an.

Numai ca intentia guvernului este sa prelungeasca taierea pensiilor si salariilor si in 2011, masura camuflata in noul buget, dar si prin reglementarile Legiilor Pensiilor si Salarizarii, ce vor fi propuse de la 1 ianuarie 2011.

Peste toate, nu este exclus ca in toamna sa se intervina cu alte masuri de suprataxare a populatiei, dar si ample disponibilizari. PDL incearca, asadar, sa imbuneze UDMR, propunand un troc. Iar acesta este bazat pe regionalizarea Romaniei.

Premierul Emil Boc a declarat , dupa discutii cu partenerii la guvernare, ca este nevoie de o reorganizarea administrativ-teritoriala a României, impusa de calitatea de stat membru al UE, în perspectiva utilizarii fondurilor europene, având în vedere ca bugetul comunitar este structurat pe o dezvoltare regionala. Primul ministru a precizat însa ca orice discutie privind reorganizarea trebuie sa aiba în vedere Constitutia României.

"Este nevoie - în opinia premierului Boc - de un acord politic în acest sens. Un astfel de demers are nevoie de votul a doua treimi în parlament."

Este exact ce am comentat mai devreme. UDMR va vota masurile de austeritate, primind la schimb euroregiunile, intre care si Haghita - Covasna - Mures (Tinutul Secuiesc / Székelyföld), regiunile devenind, conform cerintelor UE autonome, cu un soi de "parlament propriu", administrare proprie, care se bazeaza in principal pe sistemul etnic, si care poate da socoteala direct Parlamentului European in privinta accesarii de fonduri europene, cum este precizat in statutul de dezvoltare al euroregiunilor.

De altfel, cei de la UDMR au si castigat pe jumatate, printr-un proiect de lege al euroregiunilor din Romania, care a trecut de Parlament prin "tradarea PDL", cum a fost comentata la acea vreme in presa.

Proiectul UDMR de formare a regiunilor din Romania si reducerea lor de la 16 la 8 a trecut de Parlament prin aprobare tacita, datorita lipsei de cvorum. Senatorii PSD au acuzat imediat PDL ca proiectul a trecut printr-o manevra a grupului si ca este pretul intrarii UDMR la guvernare, dar si pentru votul maghiarimii acordat lui Traian Basescu in turul al doilea al alegerilor prezidentiale.

Ca reactie, destul de slaba, insa, la intentia lui Emil Boc, presedintele Senatului, Mircea Geoana, a subliniat ca dubla subordonare, asa cum este în prezent, ar trebui eliminata si ar trebui stabilite foarte clar relatiile dintre structurile nationale de decizie si cele regionale. Numai ca orice ar vrea Mircea Geoana, dupa ce legea regiunilor, aprobata tacit, va intra in vigoare, regiunile trebuie structurate dupa cerintele UE.

Deci declaratiile pe care le-au dat liderii UDMR in ziarele maghiare imediat dupa ce legea a trecut de Parlament, ca o victorie a maghiarilor si un prim pas spre autonomie teritoriala bazata pe criterii etnice, incep sa capete contur.

Si cum mortul de la groapa nu se mai poate intoarce, macar sa fie folosit ca troc politic

Liderii europeni s-au pronuntat la Madrid, in favoarea unei strategii economice comune care sa ajute la crearea de noi locuri de munca si care sa duca, in cele din urma, la revenirea statelor membre ale Uniunii Europene din criza economica.

Primul ministru spaniol, presedintele Consiliului European si presedintele Comisiei Europene au subliniat insa ca elaborarea strategiei "Europa 2020", care presupune crearea unui model economic bazat pe competitivitate, depinde in mod direct de o buna cooperare intre toti liderii tarilor aflate in UE si de consensul acestora, crucial pentru ca aceasta strategie sa fie aprobata pana in iunie 2010.

Proiectul presupune si accelerarea implementarii la nivel de politica si a relatiilor economice a euroregiunilor. Acestea vor avea autonomie locala, administratie locala proprie (un soi de consilii locale ca un mini-parlament), dar se vor supune deciziilor luate de Comisia Europeana si de Parlamentul European, prin coordonarea directa a parlamentelor nationale si guvernelor tarilor, care vor deveni un fel de “executiv” al celor doua organisme de varf ale UE.

Proiectul “Europa 2020”, care prevede pe langa strategiile economice si politice la nivel general in intreaga UE si o strategie pentru implementarea comuna a energiilor alternative, eoliene, nucleare, posibilitatea pilelor de combustie cu hidrogen sulfurat din Marea Neagra etc. In fapt, o autonomie totala fata de agentii externi, pe motivul “prin noi insine”.

Noua Europa prevede ca euroregiunile sa devina motorul economiilor si o federalizare a acestora dupa modelul american. Pasul cel mai important este ca prioritatile in formarea euroreginilor vor fi pe criterii de limba comuna. La mai multe euroregiuni va corespunde, ierarhic, un organism executiv pe cat posibil, format pe aceleasi criterii de limba si etnie.

Conceptul va conduce intr-un viitor pe termen mediu la reformarea statelor fata de principiile pe care le cunoastem azi.

In acest caz, de pilda, prin formarea unei euroregiuni din Harghita, Mures si Covasna, aceasta ar putea depinde de Budapesta si nu de Bucuresti.

Bineinteles, Constitutiile statelor membre vor fi armonizate cu aceasta idee, iar tara care va decide prin referendum ca nu este de acord va avea posibilitatea de a iesi din UE.

Dar cu pericolul izolarii totale.

Ca atare, masura din 9 ianuarie 2010 este favorabila principiilor politice ale UDMR, dar si initiativei de formare a Tinutului Secuiesc. Ca un fapt de semnalat este ca Itszak Balasz, promotorul ideii de Tinut Secuiesc a avut o declaratie ce a starnit scandal.

Acesta a sustinut ca in cadrul noului proiect European,Romania nu va avea incotro si va trebui sa implementeze euroregiunile dupa criterii etnice, ceea ce va determina mult mai rapid decat se asteapta infiintarea Tinutului Secuiesc.

preluat de pe (http://www.conspir.info/2010/11/uniunea-europeana-regiunilor-planul.html)

A doua criză europeană. Premisele Reformei.

Motto:

„Puterea corupe. Puterea totală corupe total”.

La începutul anilor 1500 puterea Bisericii Catolice este totală. Ea se stabilise prin trei căi principale:

1. Acceptarea catolicismului ca religie fundamentală, unică pentru mântuirea sufletului uman. Acceptarea este în principal a forţei coercitive existente în perioadă: nobilii medievali şi structura acestora. Începând cu Carol cel Mare, legitimitatea unui cavaler şi/sau rege/împărat nu exista decât prin şi de către biserică, fiecare după treapta socială unde se aflau. Acceptarea era liber consimţită de către toţi membrii societăţii, astfel încât nu putea exista altă cale decât catolicismul.

2. „Accipere fidem est voluntatis, sed tenere fidem iam acceptam est necessitatis” - „pentru acceptarea şi păstrarea credinţei este necesară o hotărâre liberă şi voluntară”- Toma D’Aquino. Fraza creatorului catolicismului medieval este răsturnată. În sensul frazei, hotărârea liberă şi voluntară este a persoanei care trebuie să stăruie în acceptarea şi păstrarea credinţei, apărându-se de ispitele diavoleşti. În realitate, fraza a stat ca temelie pentru lupta împotriva tuturor altor forme de creştinism, în principal rămăşiţe ale omusianismului. „Pentru acceptarea şi păstrarea credinţei” au fost ucişi slavii de pe Elba, au fost creştinaţi forţat evreii, au fost ucişi khatarii, după principiul –„Omorâţii pe toţi, Dumnezeu îşi cunoaşte aleşii săi”. După eliminarea ultimelor forme de erezie din Europa, începe prigoana organizată împotriva persoanelor luate în mod individual. Aşa încât este necesară crearea unui organism de cercetare – Inchiziţia, lat. inquisitio, cercetare. Creată de papa Gregor IX, inchiziţia reprezintă mijlocul prin care Biserica Catolică controlează întreaga populaţie, este o poliţie religioasă a cărei jurisdicţie cuprinde toată populaţia, indiferent de statutul social.

3. Pentru credincioşii catolici, fervenţi apărători ai bisericii, papa acordă indulgenţele. Contra unei sume de bani, păcate sunt iertate, astfel încât credinciosul nu mai merge în purgatoriu, el intrând direct în Rai.

Prin cele două forme principale – nu eşti cu noi, eşti eretic şi vei fi ucis, eşti cu nou, ţi se iartă

păcatele, lumea medievală reuşeşte să fie controlată în cele mai mici detalii de către Papa de la Roma şi de clerul catolic. Numai că acest control este departe de a fi doar spiritual, el este pământean, transformând papalitatea într-un imens şi atotputernic imperiu. Puterea papală era superioară puterii laice. Puterea Bisericii Catolice da la începutul anilor 1500 este cea mai apăsătoare formă de tiranie. Absolută, dogmatică, intransigentă şi intolerantă, se bazează pe controlarea în cel mai mic aspect al vieţii omului; spiritual, lingvistic, social, financiar şi militar. Pe de altă parte se caracterizează prin corupţia generală a clerului, astfel încât accederea în funcţiile bisericeşti se face doar prin forţa banului, şi nicidecum prin studiu sau credinţă. Aceasta este cauza principală pentru declanşarea celei de-a doua criză europeană.

Cea de-a doua criză europeană este născută de apariţia şi propagarea Reformei. Prin reformă, societatea medievală europeană se desparte în două forţe antagonice, fiecare dintre ele bazându-se pe condamnarea celeilalte ca eretică - catolicismul şi protestantismul.

Biserica niceniană reuşeşte cu succes să înlăture toate cunoştinţele antice. Triumful creştinismului asupra antichităţii este deplin. Cu toate acestea, sunt salvate câteva exemplare din lucrările antice, în special cele romane. Cucerirea Constantinopolelui de către Imperiul otoman duce la exodul masiv al erudiţilor greci. Odată cu ei pătrunde în Italia şi scrierile grecilor antici. Aceştia încep să fie studiaţi din ce în ce mai intens, numeroşi filosofi începând să pună în balanţă scrierile bisericeşti şi scrierile antice. Este momentul în care apare umanismul ca mişcare – omul este pus în centru cunoaşterii, în centrul societăţii.

Umanismul este creuzotul din care se nasc idei novatoare în societate, este motorul care pune în mişcare masele şi trezeşte idei naţionale.

Cultural, are loc o răsturnare a valorilor. Până în acel moment toate elementele despre cultură aparţinea numai lui Dumnezeu şi lui Iisus Hristos. De la Grigore I cel Mare cultura era axată pe proslăvirea lui Dumnezeu. Orice altă formă era considerată din start păgână şi era interzisă cu desăvârşire. Umanismul reaşează omul, natura, gloria umană în mijlocul prezentărilor.

Politic pune cele mai mari întrebări asupra puterii absolute a bisericii. Este „începutul sfârşitului” atotputerniciei bisericeşti. Monarhii sunt întrebaţi frecvent asupra originii puterii sale, se pune problema prima dată a legitimităţii puterii poporului. Mugurii transformărilor politice încep în acest moment.

Social are loc o naştere a conştiinţei naţionale. Apare ideea de latinitate, de ascendenţă a unui popor măreţ, poporul roman. În acelaşi moment se naşte şi ideea cuceririlor germanice. Cuceritorii Imperiului roman se găseau în acel moment supuşi bisericii, lucru de neacceptat de către mândrii germani.

Cea de-a doua criză europeană se naşte în anii 1500 ca o revoltă împotriva puterii absolute a Bisericii Catolice. Ajunsă la apogeu, Biserica Catolică îngrădeşte toate drepturile naturale, cultura şi toate manifestaţiile persoanelor. Deşi elementul principal al credinţei catolice este liberul arbitru, exact acest element fundamental este îngrădit de către biserică. Începând cu Martin Luther, întreaga Biserică Catolică va fi zguduită din temelii. Reforma va produce breşe în zidul de putere, breşe ce va transforma radical societatea. Putem vorbi răspicat de al doilea sfârşit al lumii – lumea creştinismului triumfător.

preluat de pe (http://www.conspir.info/2011/03/doua-criza-europeana-premisele-reformei.html)

Marijuana ilegală din cauza unei conspiraţii?

Cânepa (Cannabis sativa) este printre cele mai vechi plante de cultură – cele mai vechi haine de cânepă găsite de arheologi au în jur de 10.000 de ani. Fibrele plantei au fost folosite cel mai mult în producţia de textile, sfori, chiar şi hârtie – dar e posibil ca strămoşii curioşi să fi fumat câteva frunze de pe planta apetisantă.

Dar nu s-au folosit doar fibrele cânepei – uleiul făcut din sâmburii de cânepă a fost folosit timp de sute de ani pentru iluminat, pentru gătit, pe post de analgezic şi calmant.

Cânepa are o grămadă de proprietăţi utile şi benefice:

• sâmburele de cânepă este format din proteine, oligoelemente şi minerale benefice organismului uman (80%)
• fibra de cânepă este de 7 ori mai tare decât fibra de in
• cânepa se maturizează (şi se poate recolta) în 3 luni şi e foarte rezistenta la infecţii (nu necesită tratamente chimice)
• cânepa se poate folosi ca materie primă pentru hârtie – hârtia de cânepă e de circa 5 ori mai rezistent ca hârtia pe bază de lemn, din 1,5 hectare de cânepă se poate face hârtie cât din 4 hectare de pădure şi cânepa creşte la loc anul următor pe când pădurea creşte timp de 25 de ani să ajungă la “vârsta de recoltare”
• uleiul de sâmburi de cânepă se poate transforma într-un biodiesel cu proprietăţi mai bune decât cel făcut din ulei de rapiţă – dintr-un hectar de cânepă se pot “scoate” 8000 de litri de combustibil
• uleiul de cânepă conţine acizi graşi nesaturaţi, scade nivelul de colesterol din sânge şi întăreşte sistemul imunitar
• fumatul de cânepă nu te poate ucide – ca să inspiri doza mortală de THC ar trebui să fumezi 8kg de iarbă în 15 minute (nicotina dintr-un singur pachet de ţigări te omoară pe loc)
• consumul responsabil de cânepă are efecte pozitive dovedite – de aceea multe state americane şi Canada permit consumul de marijuana cu scopuri medicale

De ce este totuşi ilegală această super-plantă?

Cânepa a fost cultivată şi consumată fără probleme până pe la anii 1930, când Harry J. Anslinger, şeful biroului care menţinea prohibiţia americană de după primul război mondial şi-a început cruciada împotriva chimicalelor cu efect narcotic în cadrul proaspăt înfiinţatul Federal Bureau of Narcotics.

Anslinger a convins legislativul american să declare război şi drogurilor uşoare – pe lângă drogurile “grele” ca opiul şi heroina – care erau o adevărată ameninţare pentru sănătatea americanilor şi însuşi modul de viaţă american. În 1937 reuşeşte să convingă legislativul să taxeze suplimentar producătorii de cânepă şi continuă lupta pentru scoaterea din legalitate a cânepei (în mod interesant Asociaţia Medicilor din America a fost împotriva).

Ipocrizia lui Anslinger se arată când participă la dezvoltarea unui ser al adevărului bazat pe haşiş în al doilea război mondial.

O altă persoană care a contribuit la exilul în ilegalitate a marijuanei este William Randolph Hearst, mogulul american care a inventat tabloidul. În anii 1930 l-a ajutat pe Anslinger să-şi răspândească mesajul anti-cânepă în presa americană (Hearst avea peste 30 de ziare cu tiraj zilnic de zeci de milioane de exemplare) prin articole horifice – scrise la comandă – despre tătici care şi-au ucis familia după ce au fumat marijuana sau eczeme şi alte probleme dermatologice (incurabile, of course) cauzate de purtarea hainelor din cânepă.

Hearst a acţionat din interes propriu: tipografiile editurii consumau foarte multă hârtie, produsă de propriile fabrici din lemnul tăiat din miile de hectare de pădure cumpărate în decursul anilor – iar rentabilitatea lor a fost pusă în pericol de un patent depus la United States Patent Office pentru o procedură de a produce hârtie din cânepă (procedură care emite mai puţine materiale nocive şi dă un produs finit de o calitate superioară).

Cruciada lui Hearst a avut totuşi un efect pozitiv: denumirea de marijuana preluată din argoul mexican a fost răspândit de produsele lui de presă.

Un alt jucător important din industria americană care a contribuit la ilegalizarea cânepei (inclusiv a marijuanei) a fost compania DuPont, interesată în producţia de chimicale (inclusiv materialele textile din fibră sintetică). Odată cu răspândirea folosirii fibrelor de cânepă acţiunile companiei (care încerca să câştige teren cu textilele sintetice) ar fi scăzut cu 80%. Astfel s-a întâmplat că DuPont, imperiul Hearst şi Federal Bureau of Narcotics şi-au dedicat puterea financiară şi politică unui scop unic: distrugerea definitivă a cultivării de cânepă de orice fel în America.

Dacă s-ar legaliza cultivarea şi consumul de cânepă ar fi afectate o grămadă de ramuri economice: industria chimică, industria tutunului (ganja nu-ţi distruge plămânii la fel de mult ca tutunul), industria textilelor, a hârtiei, a prelucrării ţiţeiului sau a medicamentelor.

Unii susţin că marijuana este ilegală pentru că unii moguli vor să rămână moguli. Alţii susţin că marijuana este ilegală pentru că dăunează mai mult sănătăţii ca drogurile legale: tutunul, alcoolul şi cafeaua – vorba aia, ce alt motiv ar avea guvernul să-i interzică consumul?

Ce ziceţi?

(vă întreabă The Fan)

(pozele le-am luat de aici)

preluat de pe (http://oradeanul.com/2010/05/marijuana-ilegala-din-cauza-unei-conspiratii.html)